Peste o saptamana se vor implini 100 de ani de la asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo (28 iunie 1914), eveniment ce a declansat o criza diplomatica majora care a culminat cu declansarea razboiului mondial doar o luna mai tarziu (28 iulie 1914).

Ca o coincidenta bizara, pe 27 iunie presedintele ucrainean Petro Poroshenko este asteptat la Bruxelles unde va semna acordul de asociere economica a Ucrainei cu Uniunea Europeana. Stiloul lui Poroshenko poate juca rolul pe care l-a jucat revolverul lui Princip cu 100 de ani in urma.

Ceea ce se intampla in prezent in Ucraina nu este nimic altceva decat incercarea hegemonului SUA de a impiedica formarea Uniunii Eurasiatice, un proiect de uniune economica si politica similar celui UE, proiect lansat oficial de Putin in 2012 la inceputul noului sau mandat de presedinte.

Hillary Clinton a atras atentia inca din 2012: “Este o miscare de a re-sovietiza regiunea. Nu se va numi asa. Va fi numita uniune vamala, va fi numita Uniunea Eurasiatica. Stim care este scopul si incercam sa gasim cai eficiente de a o incetini sau impiedica.” (Financial Times, 6 decembrie 2012)

Bineinteles ca aducerea in discutie a unei “sovietizari” e lipsita de substanta. Rusia de astazi nu mai este un stat comunist, iar Uniunea Eurasiatica nu ar fi URSS. Dincolo de aceste epitete menite doar sa-i impresioneze pe cei mai slabi de inger, SUA este deranjata de faptul ca Rusia incearca sa recreeze o imagine palida a acelui POL DE PUTERE care a fost URSS-ul. Problema nu este deci ideologia dominanta a unei astfel de constructii, e vorba pur si simplu de putere. Iar Clinton spune clar ca SUA va incerca sa gaseasca caile de a incetini sau impiedica re-aparitia acestui pol de putere.

Ucraina e “perla coroanei” pentru acest proiect ambitios iar jocul geopolitic destul de periculos la care asistam reprezinta incercarea disperata a SUA si UE de a impiedica aceasta tara sa devina membra a Uniunii Eurasiatice. Periculozitatea jocului consta in faptul ca este dus langa granitele Rusiei si sansele sunt foarte mari ca Rusia sa-l perceapa drept joc de suma zero. Spus mai simplu, pentru SUA si UE ce se intampla acum in Ucraina nu are incarcatura extrem de serioasa pe care o are pentru Rusia, care nu isi permite sa piarda pentru ca s-ar trezi cu principalul competitor geopolitic chiar la “poarta”.

SUA stie foarte bine acest lucru si forteaza mana Rusiei. Cu ajutorul mijloacelor mass-media un “urs” care reactioneaza violent pentru a-si proteja interesele legitime chiar in fata barlogului poate fi prezentat drept vechiul “Mos Martin” care ameninta capitalele vest europene.

Limbajul extrem de dur al celor din G7, desconsiderarea Rusiei ca mare putere membra a “concertului global”, amenintarile si incercarile de a o “urechea” ca si cum ar fi un copil obraznic, tradeaza disponibilitatea SUA de a declansa un nou Razboi Rece daca Rusia persista in incercarea de a-si mentine influenta in Ucraina.